Istoria iubirii lui Simon May sau a căutărilor înrădăcinării ontologice

Iubirea platonică și Eros ca drum spre absolut În Grecia Antică, iubirea a fost interpretată atât ca forță fundamentală a universului (Empedocle), a cărei dominație asupra luptei le permite celor patru elemente (pământ, aer, foc și apă) să se unească, cât și ca forță demonică ce are capacitatea de a-i afecta pe oameni și pe … Mai mult Istoria iubirii lui Simon May sau a căutărilor înrădăcinării ontologice

Să înțelegem comportamentul prosocial: repere istorice și încercări de definire a conceptului (I)

Exemple de evenimente din trecut care au implicat comportamente prosociale  Istoria ne arată numeroase exemple demne de admirație în care oamenii și-au sacrificat până și propriile vieți pentru a le salva pe cele ale altor persoane. Niște exemple notabile sunt actele de salvare a evreilor înfăptuite de personaje precum Miep Gies, care a ajutat la … Mai mult Să înțelegem comportamentul prosocial: repere istorice și încercări de definire a conceptului (I)

„Privind soarele în față” sau privind moartea în față cu Irvin Yalom

  Pornind de la maxima lui François de la Rochefoucauld – „Soarele și moartea nu pot fi privite în față”, Irvin Yalom își propune să facă posibilă confruntarea cu moartea prin privirea ei în față, căci „A privi moartea în față, cu asistență profesională, nu numai că atenuează groaza, dar face viața mai intensă, mai … Mai mult „Privind soarele în față” sau privind moartea în față cu Irvin Yalom

„Mic tratat al marilor virtuți” de André Comte-Sponville

  „Mic tratat al marilor virtuți” este continuarea îndelungatei reflecții îndreptate timp de mii de ani asupra virtuții, pe care André Comte-Sponville o face pentru a oferi contemporaneității un suport, un ghid pentru practicarea moralei prin învățarea virtuții. Lucrarea examinează virtuțile pe care autorul le consideră a fi cele mai importante – marile virtuți necesare … Mai mult „Mic tratat al marilor virtuți” de André Comte-Sponville

Rolul psihoterapiei descris de Irvin D. Yalom în „Călăul dragostei și alte povești de psihoterapie”

 O mare parte din suferințele pe care oamenii le trăiesc pe parcursul vieții și din cauza cărora, ajunși la o anumită vârstă, realizează că timpul a trecut pe lângă ei, sunt datorate unor dorințe imposibile, scopuri a căror îndeplinire nu ține de ceea ce poate oferi realitatea și a unor idealuri aproape iraționale. De-a lungul … Mai mult Rolul psihoterapiei descris de Irvin D. Yalom în „Călăul dragostei și alte povești de psihoterapie”

Despre dictatorul agorafob și sosiile lui, în „Dictatorul și hamacul” de Daniel Pennac

Cunoașterea Braziliei (dincolo de poziția geografică pe care o ocupă și de puternica influență portugheză asupra identității sale) de către Daniel Pennac a contribuit la portretizarea dictatorului agorafob pe care-l descrie profesorul francez în romanul său. Familiaritatea dobândită față de pământurile bătătorite de tălpile celor mulți și săraci și rareori împrospătate de ploi l-a determinat … Mai mult Despre dictatorul agorafob și sosiile lui, în „Dictatorul și hamacul” de Daniel Pennac

„Pădurea întunecată” de Nicole Krauss cu povești despre regăsirea sinelui și viața de apoi a lui Kafka

 Omul, în aparență atât de neputincios prin statutu-i de muritor, exercită o forță aproape divină prin actul de a participa la Univers. Căci omului i-a fost dat să recreeze „menuha” – odihna, liniștea, pacea pe care Dumnezeu a creat-o în cea de-a șaptea zi pentru a face lumea completă, dar pe care a lăsat-o fragilă … Mai mult „Pădurea întunecată” de Nicole Krauss cu povești despre regăsirea sinelui și viața de apoi a lui Kafka

Haruki Murakami și căutarea lui „Kafka pe malul mării”

 În ziua împlinirii vârstei de 15 ani, tânărul al cărui destin stă sub semnul unei profeții făcute de propriul tată își leapădă vechea viață ca pe o haină la fel de veche și devine Kafka Tamura, simbol al „corbului rătăcit și singuratic” al cărui drum va fi călăuzit de celălalt eu al său – tânărul … Mai mult Haruki Murakami și căutarea lui „Kafka pe malul mării”

S-au pierdut „Nasul”, „Mantaua” și mințile lui Propișcin, iar Gogol este singurul care știe unde se află

  Necruțător cu oropsiții cărora le dă viață prin nuvelele „Mantaua”, „Nasul” și „Însemnările unui nebun”, Gogol stârnește prin poveștile acestora amuzament și milă deopotrivă, îndemnând totodată spre un lung moment de reflecție asupra adevăratelor nevoi. Portretele celor trei personaje care corespund nuvelelor ilustrează tipologii de oameni din universul pe care Gogol l-a creat cu … Mai mult S-au pierdut „Nasul”, „Mantaua” și mințile lui Propișcin, iar Gogol este singurul care știe unde se află

Contraistoria filosofiei (vol. 2) – Creștinismul hedonist adică gnosticii, Spiritul liber, Lorenzo Valla, Marsilio Ficino, Erasmus și Montaigne sau creștinii epicurieni ai lui Onfray

 Glasul gnosticismului răsună încet și chinuit din umbra trecutului și din spatele veșnicei boxe a acuzaților în care a fost trimis de creștinism. Acesta propovăduiește o credință opusă, o credință ale cărei limite se situează între bine și rău. „Gnosticismul se instalează dincolo de bine și de rău, în toate chestiunile, inclusiv în ce privește … Mai mult Contraistoria filosofiei (vol. 2) – Creștinismul hedonist adică gnosticii, Spiritul liber, Lorenzo Valla, Marsilio Ficino, Erasmus și Montaigne sau creștinii epicurieni ai lui Onfray

Daniel Goleman – Inteligența Ecologică. Cunoaște costul ascuns al fiecărui produs cumpărat și cum influențează acesta lumea în care trăim

  Inteligența ecologică, privită de către Daniel Goleman ca „abilitatea noastră de a ne adapta la nișa noastră ecologică” (pag. 40) se poate dezvolta la nivel individual, întrucât „psihologii consideră în mod convențional inteligența drept o caracteristică a individului” (pag. 44). Totuși, acest tip de inteligență devine eficient numai la nivel colectiv – un singur … Mai mult Daniel Goleman – Inteligența Ecologică. Cunoaște costul ascuns al fiecărui produs cumpărat și cum influențează acesta lumea în care trăim

Cunoașterea la Kant, în „20 de întrebări și răspunsuri despre Immanuel Kant” de Mircea Flonta

Una dintre facultățile implicate în cunoaștere este rațiunea, privită de către Kant ca o „instanță supremă care decide asupra tuturor pretențiilor ce privesc cunoașterea” (pag. 14) și care se supune doar legilor pe care și le dă ea însăși. Rațiunea este o facultate a ideilor, idei pe care filozoful le diferențiază de cunoștințele propriu-zise, obținute … Mai mult Cunoașterea la Kant, în „20 de întrebări și răspunsuri despre Immanuel Kant” de Mircea Flonta

„Suflete moarte” de Nikolai Vasilievici Gogol

  Vremurile de după 1812 surprind o Rusie încă feudală, în care fiecare moșier avea în posesie iobagi – suflete asupra cărora drepturile sale erau aproape nelimitate și a căror existență avea drept scop slujirea stăpânului prin muncă. În regiunile prin care ajunge personajul descris de către Nikolai Vasilievici Gogol, numărul de iobagi era departe … Mai mult „Suflete moarte” de Nikolai Vasilievici Gogol

Emanoil Grigorescu – „Din ierburi s-au născut medicamentele”

  O strânsă conexiune între om și natură a fost stabilită cu ajutorul medicamentelor. Oferite de regnurile vegetal, al fungilor și animal, precum și de minerale, acestea au apărut întâmplător în viața omului preistoric, ca mai apoi să fie nelipsite în viața omului modern.  Se presupune că primul contact cu proprietățile vindecătoare ale plantelor l-au … Mai mult Emanoil Grigorescu – „Din ierburi s-au născut medicamentele”

Reuniune

Reuniune Ascuns printre brazi înalți Muntele expiră a iarnă, Iar fulgii de vânt purtați Peste el stau să se aștearnă.   Dinspre falnica-i figură Se-ntrezăresc culmi înghețate Ce sporesc fără măsură Când privirea le străbate.   Însă bravul râu nu știe Ce-i aia tremurătură Susurul său – melodie – Lin șoptește că-n natură   Nu … Mai mult Reuniune

„Crimă și Pedeapsă” cu Raskolnikov (Feodor Mihaliovici Dostoievski)

În zăduful marelui Petersburg, într-o cămăruță stăpânită de sărăcie și la fel de neaerisită precum atmosfera de iulie a orașului, ia naștere o idee ce are să fie pe cât de necruțătoare, pe atât de plină de înflăcărare pentru Rodia Romanovici Raskolnikov. Fostul student al Facultății de Drept este cel prin persoana căruia autorul rus … Mai mult „Crimă și Pedeapsă” cu Raskolnikov (Feodor Mihaliovici Dostoievski)

„Frații Karamazov” de Feodor Mihailovici Dostoievski

  Gubernia în care-și duce veacul capul familiei Karamazov, Fiodor Pavlovici, precum și întreaga Rusie descrisă de F. M. Dostoievski în „Frații Karamazov” este una iubitoare de Dumnezeu, cu o credință neîndoielnică, ce nu poate fi zdruncinată de mințile ce gândesc dincolo de dogma creștină, îndeosebi de intelectualii care au studiat fie în Europa, fie … Mai mult „Frații Karamazov” de Feodor Mihailovici Dostoievski

Despre „Ferma Animalelor” de George Orwell

 De-a lungul timpului, o parte din revoluții au izbucnit în urma unui deziderat comun al oamenilor, cel de a duce un trai mai bun într-o societate condusă de un regim bazat pe dreptate, egalitate și adevăr. Însuși termenul de „revoluție” desemnează schimbarea. Fie că este una de ordin politic, social sau de o altă natură, … Mai mult Despre „Ferma Animalelor” de George Orwell

„Procesul” lui Franz Kafka

Radu Mihai:  Să trăiești într-un sistem corupt, într-un sistem care se manifestă cu un scop egoist, referitor la propria supraviețuire, fără vreun beneficiu adus societății, atunci trebuie să te aștepți la orice acțiune din partea celor ce i se supun, căci actele realizate de aceștia denotă doar supunere, însă nu și vreo formă de gândire … Mai mult „Procesul” lui Franz Kafka